macar

misto e in pace, simt eu ca asa…m-am impacat cu nebunel, simpatica foc cand se enerveaza si spune "bai, sa nu te mai vad. dispari! ce mah tu te crezi mare pula, uita-te dracu in oglinda de mai multe ori pe zi!" cum dracu sa n-o enervezi cand stii ca asta e discursul ei de fiecare data? il stiu pe de rost. si cum da din maini, cum isi da ochelarii aia rosii jos si se incrunta. god, misto imagine!

e bine cand o prinzi intre doua amoruri, cand o chinuiesc intrebari d-alea de nu stii cum dracu’ sa te abtii sa nu razi…pentru ca, stii ca a doua zi uita ce a spus. "dar ce conteaza, fraiere? spune tu daca nu e misto asa…auzi, da’ tu nu crezi ca is cam tembela pentru secolul asta?"

loazaaaa…normal ca esti, dar de asta te iubesc.

handi, mi-am amintit de tanti aia de la bunica-ta de pe strada. aia cu placa de dinti mobila,ti-o amintesti?

deci…era asta-vara la piciu la
tara. bunica-sa ne invitase intr-un week-end prelungit, la o cura de verdeturi , gratare si alti coceni uscati. misto mini-vacanta! ne trezeam, ne spalam cu furtunul la fantana, mancam si plecam la plaja, la Dunare. seara mergeam sa vedem apusul sau o ajutam pe bunica-sa la curatenie. ne trezim intr-o dimineata mai devreme, convinsi fiind ca in ziua respectiva o sa trecem dunarea, la bulgari.

Mergem sa ne hraneasca mai intai bunica-sa si sa ne faca sandwich-uri, ca noi eram de la Bucuresti si..meritam.

Intra mai intai piciu, eu fiind la baie. Iese repede si razand isteric.

“Handiiii….iesi odata sa-ti arat ceva!”

Ma ia de mana si ma duce unde se afla bunica-sa cu o alta doamna batrana si beau cafeaua. Ma uit la Piciu care nu se opera din ras, ma uit la bunica-sa care se uita la ea cu “acea” fata si ma uit la noua distinsa doamna.

Sa-mi fut daca am vazut asa ceva in viata mea… Respectiva doamna avea proteza si cand vorbea ii ramanea proteza ba in sus, ba in jos, depinde de consoane. Plus ca vorbea foarte tare si stropea cu cafe ape cine ii statea in raza de actiune. Era un mister …cand o vedeai pentru ca nu stiai unde o sa-si azvarle dinti la urmatoarea silaba.

Se ridica bunica-sa sin e da afara…scuzandu-se ca “asa sunt tinerii, doamna….nici ei nu stiu de ce rad”.

Floarea tuşi. Dar nu din cauza vreunei răceli.
-         Am fost prostuţă, îi spuse în cele din urmă. Îţi cer iertare. Să fii fericit.
El se miră de absenţa reproşurilor. Stătea cu globul în mînă, surprins. Nu înţelegea acest calm al florii.